oare?

m-am saturat!!! am mai bine de o saptamana de cand nu am dormit si eu bine :|
de ce nu exista pentru ganduri un buton pe care sa scrie frumusel shut down? si atunci cand vrei sa te odihnesti pur si simplu sa apesi pe el, toate gandurile sa ia o pauza iar tu sa te poti odihni linistit?
ce prostii aberez =)))
o fi de la atata nesomn :|, sau poate nu... poate incep sa o iau razna. dar char nu mai pot. tocmai atunci cand pun capul pe perna si incerc sa adorm din minte rasar fel de fel de ganduri? tot felul de intrebari, imi fac o analiza amanuntita a celor intamplate peste zi si colac peste pupaza incep sa-mi urle prin minte si sa-mi faca haos replici pe care le-am trecut usor cu vederea, carora trebuia sa le fi raspuns intr-un alt fel... actiuni carora nu le-am dat importanta si care in intunericul camerei par altceva decat au fost la lumina zilei iar acum cer explicatii sau mai stiu eu ce :| intr-un cuvant tampenii... dar tampeniile astea nu ma lasa sa adorm... si in ritmul asta nu mai fac mult timp fata :|...

am incercat de toate: sa citesc, sa ascult muzica, sa scriu aici pe blog (in caiet nu mai pot scrie, mi s-a stricat stiloul :(( cred ca din cauza asta:|) nimic din toate astea nu par sa aiba nici un efect asupra mea...

un singur lucru m-ar linisti cu singuranta... [asta m-a linistit de fiecare data] : sa-mi spui o poveste... sa ma tii in brate, sa te joci in parul meu si sa-mi spui o poveste cu Feti-Frumosi si Ilene Cosanzene... o poveste in care totul e linistit si frumos... unde nu exista oameni rai, unde nu sunt piedici in calea iubirii, unde Fat -Frumos si printesa lui traiesc fericiti pana la adanci batranete... si toata lumea e fericita si nimeni nu plange, si... ce-i? macar povestile sa fie asa daca realitatea e cu totul pe dos.
dar tu esti atat de departe... :-<

...tot stau si ma intreb... vei fi vreodata constient de cat de mult te iubesc?
pe zi ce trece ma indoiesc de lucrul asta... si de-ai avea incredere macar cat o neghina in mine... :-<

as vrea sa pot vedea acum rasaritul de pe plaja... vantul rece si sarat sa se incalceasca in parul meu... sa miroase a frig, a apa si a sare... sa mi se umple bocancii cu nisip si sa ne tinem de mana... sa fiu atat de inghetata incat sa nu mai simt nimic altceva decat mana ta care sa fie inca calda, doar atunci as reusi sa-mi golesc mintea de orice gand... si valurile sa se sparga zbuciumate de mal... dar eu visez cu ochii deschisi pentru ca atunci cand ii inchid de fapt totul se transforma intr-un cosmar :|...


am nevoie sa ma tii in brate si sa-mi soptesti ca totul va fi bine... chiar daca nici unul din noi nu stie daca intradevar asa va fi... oare va fi si bine?...