au inceput din nou ploile in iasi... sufletul mi se dezintegreaza ca o frunza galbena peste care picura cerul... de-ar fi ceata... nu s-ar mai deslusi nimic, si ar fi mult mai bine... ma izbeste tot ce vad in strada, o realitate diforma care ma ingrozeste... ma dor ochii si nu-i pot ridica din paman, sau nu vreau sa-i mai ridic... si pentru ce as face-o? nu-i nimic care sa merite vazut...
...doar frunzele moarte si ude in care imi afund bocancii... imi place sa le rascolesc, sa le sfasii... ma simt de parca m-as rascoli pe mine, de parca din mine as rupe... din camd in cand ma aplec si mai culeg cate una care pare colorata altfel... o arunc repede...ce sa fac cu ea? aceleasi intrebari mi le pun si despre mine. ce sa fac cu bucatile astea de suflet care atarna? sa le mai car dupa mine? sa incerc sa le pun la loc? asta nu se poate, s-au dezintegrat deja... nu se mai potrivesc in locul unde stateau odata. doar daca le gasesc un alt locusor... sa le pastrez?... cum sa le arunc? ca doar sunt ale mele, sunt bucati din mine...
...si ma ploua... picaturile reci mi-au ajuns pana la piele... bate un vant aspru si simt cum ma ustura pielea... asta inseamna ca sunt inca vie nu? ...mai bine n-as mai fi :|... prea m-am saturat de tot :|...
...de ce tot timpul problemele vin buluc... daca m-ar fi lovit dintr-o singura parte ar fi fost ok, as fi putut face fata... dar cand vin de peste tot? cum sa o mai scot la capat?...
...mi-ar placea sa am destul curaj si sa ma asez langa baietii care canta in pasajul din Piata Unirii... sa stau pur si simplu sa-i ascult... fara sa vad nimic altceva in jurul meu... doar notele muzicale, sunetul chitarilor si vocea chelului care e de-a dreptul fantastica... de cate ori cobor in timpul amiezii de la facultate imi fac drum prin pasaj doar ca sa-i ascult, macar pentru 1-2 min cat dureaza sa traversez pasajul... la ora asta tarzie mi-ar placea la nebunie sa pot sa-i ascult.
inregistrarea asta nu-i asa grozava... trebuie sa-i asculti pe viu sa poti intelege de ce-mi plac atat de mult...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu