-Tudor?
-Da.
-Ce e acolo departe?
-Orasul mititico,orasul...
-Atat de mare e orasul?
-E mult mai mare decat vezi tu.
-Da???
-Da.
-Si eu de ce nu-l vad pe tot?
-Pentru ca e ascuns intre dealuri.
-Du-ma si pe mine pe dealuri! Vreau sa vad orasul de sus!
-Bine mititico, am sa te duc.
-Dar eu vreau acum
-Bine,bine. Cum vrei tu. Acum sa fie.
............
-Dor, ce fromos e orasul de aici! Acum il vad pe tot?
-Nu chiar draga mea.
-Acolo ce e? Caldirea aia mare.
-Un spital.
-Ce e un spital?
-Un loc unde oamenii merg atunci cand se imbolnavesc si se fac bine.
-Si la spital vindeca toate bolile?
-Da, toate.
-Si acolo?
-Tot un spital.
-Si mai departe putin?
-La fel.
-De ce sunt atatea spitale? de ce sufera lumea atat de mult? De ce e atata boala?
-...
Esti mica,n-ai cum sa intelegi. Am sa-ti explic cand vei fi putin mai mare.
-Uite ce bunica garbovita! Incotro se indreapta?
-Cred ca la cimitir.
-La cimitir? De ce?
-Azi e Inaltarea Domnului... merge sa dea de pomana.
-Si sa fie aproape de cei dragi ei, dupa cat ii este de trista privirea pare sa fie singura de mult timp.
-De cand stii tu ce inseamna cad oamenii au privitea trista?
-Stii Tudor... eu nu vreau sa ajung batrana niciodata!!! Vreau sa fiu mereu ca acum.
-Vai ce nostima esti,mititico. Dar asta nu se poate.
-De ce nu? Am auzit ca daca iti doresti ceva din tot sufletul totuniversul comploteaza si dorinta ti se indeplineste.
-Unde ai auzit asta?
-Imi spunea bunicul... mi-e dor de el... de ce nu traiesc bunicii vesnic?
-Pentru ca asa e firea oamenilor. Dar ei treiesc vesnic in sufletul celor care-i iubesc.
-Si? Cu dorinta mea cum ramane?
-Se va implini!
-Da?
-Da! Vei creste, dar iti vei pastra inocenta si aerul de copil.
-Se poate?
-Daca vei crede intotdeauna in povesti.
-Tudor... Du-ma "calare"!
-Cum?!
-Asa cum ma ducea bunicu. Te rog! Nu fi rau!
-Bine, bine! Uite cum iti fac eu tie toate mofturile.
-Pai tu tii la mine Dorule, de asta!
-Cum sa nu tin la tine mititico? Hopa sus!
-Vai ce frumos e orasul! Se vede mai bine de pe umerii tai!
-Cnd ei sa cresti il vei vedea la fel de bine de pe picioarele tale.
-Da... Vreau sa fiu inalta!!!
-Te rog nu te mai agita atat si nu ai bate din palme ca am sa te scap.
-Bine, bine.
-...
-Tudor? Unde duce cararea asta?
-In padure?
-In padure?!!! Vreau si eu in padure!!! Hai sa mergem Dorule. Du-ma sa vad padurea!
-hai!
-A ce miroase?
-A vie.
-Asa miroase viata?
-Nu prostuto! asa miroase via inflorita.
-De ce ma faci prostuta? Pentru mine asa miroase viata... asta e primul miros de care imi aduc aminte... stateam pe prispa bunicii si ma minunam de cat de frumos miroase.
-...
-Dor? Mai dureaza mult pana voi fi mare?
-Putin.
-Spunei te rog timpului sa se opreasca pentru ca nu vreau sa cresc!
-am sa vad ce pot face.
-Ce-mi place albastrul cerului... asa erau ochii bunicului... oare el de acolo de sus se uita la mine?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu