un vartej de ganduri si sentimente de tot felul amestecate... o garamada de prieteni... se rade, toti sunt veseli... incerc sa tin pasul dar nu reusesc in totalitate... din cand in cand gandurile ma poarta departe, dar lor le spun ca e de la oboseala pentru ca nu as sti sa le spun la ce ma gandesc mai exact... prea multe se bat cap in cap...
ploua...se aud stropii pe frunzele ciresului... m-as plimba prin ploaie dar nu pot sa plec din casa,cel putin nu acum... stii ce-i mai ciudat? ca fiecare ploaie imi aminteste de tine... de ce? pentru ca de fiecare data cand ne-am intalnit a plouat... asa am ajuns sa te asociez cu ploaia... tu pentru mine erai ca o ploaie de vara cand merg desculta pe iarba uda si calda in acelasi timp... mi-au placut intotdeauna ploile de vara... abia asteptam sa alerg prin stropii calzi, de dupa nori sa rasara soarele iar picaturile sa straluceasca ca diamantele... cand eram mica aveam impresia ca peste mine ploua cu stelute si asteptam apoi cu nerabdare sa apara curcubeul... pentru copilul din mine ploaia aia insemna un moment maxim de fericire... fiecare curcubeu, fiecare ploaie prin care alerg imi aduce o bucatica din acea fericire dar acum nu mai reusesc sa regasesc in intregime sentimentul care il aveam atunci,in copilarie... toate astea se amestecau cu inocenta celui care abia descopera, atunci lumea mea era pura...
...mai demult am promis ca-ti voi fi alaturi mereu... nici nu stii cat mi-am dorit sa-mi tin aceasta promisiune, si nu am facut-o ca asa am vrut eu... situatia a fost de asa natura incat a trebuit sa renunt si sa-mi incalc promisiunea... :-<...
...si ploua...ploua...ploua... cadenta stropilor de ploaie imi dau o stare de somnolenta... cel mai bine ar fi sa ma indrept spre lumea viselor, uneori acolo imi este cel mai bine...la vise ma pricep... cu simtul realitatii insa stau foarte aiurea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu