dark and twisted

... ma simt ca naiba... si apartamentul asta e atat de gol... si totul parca se invarte in jurul meu... ma simt atat de obosita... vreau sa dorm doar ca in pat sunt atatea vise urate, atatea cosmaruri ma urmaresc in somn incat prefer sa stau treaza...

e asa aiurea... parca nu mai reusesc sa ies din starea asta... singurele momente cand ma simt ok sunt atunci cand sunt cu amicii mei... o parte din ei pot trece doar ca simple cunostinte dar sunt cei cativa,ii pot numara pe degetele de la o mana pe care ii pot considera prieteni, cei cativa care reusesc sa-mi aduca mereu un zambet pe buze, care mereu spun cate ceva ce ma face sa rad... si mi-e bine cu ei...uneori ma gandesc oare cum ar fi fara ei si fara Dovlecelu' meu... as trai intr-un cosmar... dar nu! ei exista, sunt cat se poate de adevarati si au reusit sa-mi castige increderea si respectul...

aseara a fost asa bine... acuma stau in camera si imi vine sa plang... ma simt ingrozitor de singura... cum poate cineva sa se simta asa cand are totusi prieteni aproape? e atat de aiurea totul... si afara e soare... eu vreau sa ploua!!! sa plua mult... sa bata vantul si sa fie furtuna... sa stau ghemuita intre paturi, sa ascult vantul sfasiindu-se printre copaci si ploia batand in geam... m-as calma... sau macar as putea plange... sa ma descarc de tot... de toata durerea asta care imi apasa sufletul... si niic macar nu stiu sa-i dau nume... atunci cand stii ce e stii si ce sa tratezi dar asa... sau poate stiu dar mi-e prea frica sa-i spun pe nume... de parca atunci cand as rosti acele cuvinte totul ar prinde viata si cosmarul s-ar transfoarma in realitate...

intr-o zi o sa fie si bine...
acum ma duc sa-i vad pe ai mei si pe blonda...acolo am sa pot in sfarsit sa dorm linistita... tot timpul reusesc sa dorm cand merg acasa... poate ar trebui sa ma intorc mai des acolo...
...acasa... :)) mi-e atat de strain cuvantul asta... in ultimul timp acasa mi-a fost in atat de multe locuri incat nici eu nu ami stiu la ce ma refer cand spun acasa... si cu toate astea sentimentul ca apartin cuiva sau unui loc il am doar atunci cand sunt cu tine... numai atunci simt ca e acasa indiferent ca suntem la mine, la tine sau ai stiu eu pe unde... atunci,pentru mine inseamna acasa...

si vreau la tine in brate... atat de tare ca-mi vine sa plang...

chiar si dupa atata timp...

mirosul cafelei o facu sa deschida ochii... pe perna langa ea un boboc firav, era din trandafirii din gradina, dar e sfarsitul lui octombrie... cum de a tinut pana acum?
la marginea patului statea el...somnoros ciufulit, cu zambetul lui stregnaresc... o privea cu dragoste si astepta sa se trezeasca. cu grija ii dadu suvitele rebele de pe frunte si o saruta.
-La multi ani, iubito!
...pe buze rasari un zambet care se imprastie apoi pe toata fata...
...hmmm... aproape uitase...dar nu... el e aici sa-i aduca aminte in fiecare zi ca o iubeste, ca ea e paradisul lui, linistea, motivul pentru care asteapta din nou dimineata...

-in urma cu 21 de ani au intrat de mana in Biserica si au jurat in fata lui Dumnezeu ca vor fi impreuna pana ce moarte ii va desparti...
de 21 de ani ei isi impart diminetile, noptile, lacrimile, zambetele, durerile, bucuriile, nelinistile, si tot ce mai este de impartit.
in cei 21 de ani au construit o casa, nu doar din caramizi ci din dragoste... acum au 4 copii destul de mari si un milion de amintiri spre care sa se intoarca... dar mai presus de toate se au unul pe celalt iar dragoste lor inca este vie... inca ii mai aduce flori... dimineata inca isi face cafeaua si o bea in pat cu ea... de cate ori il priveste un zambet ii incolteste in coltul buzelor, in ochii ei inca se citeste o dragoste nemarginita... si de cate ori au ocazia isi spun unul celuilalt "Te iubesc"...-


Roxette - Milk Toast and Honey
Vezi mai multe video din Muzica

-La multi ani, dragul meu!
se apleca si o saruta... pe buzele ei simtea ca prinde viata... din imbratisarea lui ea isi lua energia de care avea nevoie pentru o noua zi... o noua zi impreuna...

i'll paint my blood in blue

i'll paint my blood in blue because of you...

emotie de toamna

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.

Nichita Stanescu

...algo que dice todo...

Una palabra no dice nada
y al mismo tiempo lo esconde todo
igual que el viento que esconde el agua
como las flores que esconde el lodo.

Una mirada no dice nada
y al mismo tiempo lo dice todo
como la lluvia sobre tu cara
o el viejo mapa de algun tesoro.

Una verdad no dice nada
y al mismo tiempo lo esconde todo
como una hoguera que no se apaga
como una piedra que nace polvo.

Si un dia me faltas no sere nada
y al mismo tiempo lo sere todo
porque en tus ojos estan mis alas
y esta la orilla donde me ahogo,
porque en tus ojos estan mis alas
y esta la orilla donde me ahogo.

sa invatam sa iubim

si asta e una din formele prin care inveti sa iubesti atat oamenii cat si viata:)

balada pentru sufletul meu