Dragul meu,
...a trecut atata timp de cand nu ti-am mai scris incat mi-e frica ca am uitat cum sa mai fac asta...si am atatea povesti sa-ti spun... atatea locuri sa-ti arat... atatea sopate pe care trebuie sa le asculti... numai ca toate s-au facut mici, mici undeva in mintea mea si le este frica sa iasa de acolo... ca si cum atunci cand vor fi atinse de lumina se vor destrama si toate visele mele odata cu ele...
e din nou dimineata... m-am trezit cu fata siroind de lacrimi si o panica teribila m-a urmat din vis... intre cearsafurile mototolite incerc sa te gasesc si abia tarziu am realizat ca tu nu esti aici... si nu are cine sa ma stranga in brate si sa-mi spuna ca a fost doar un cosmar si totul va fi bine...ca odata cu zorile toate lucrurile rele se risipesc si nu ramane decat lumina... nu stiu de ce dar mi-e frica... m-am ghemuit intr-un capat de pat si astept parca sa se intample ceva rau... inima imi bate mult mai repede ca de obicei... si linistea imi sparge timpanele... cu toate astea nu suport sa ascult nimic...astazi muzica e ceva "prea mult" pentru mine... am nevoie sa-mi vorbesti si numai astfel ma voi linisti...
nici nu mai stiu cum se face... ce? nu mai stiu cum sa spun "te iubesc"... in tot vartejul din care nu mai reusesc sa scap am uitat cum se spune... dar nu ai cum sa uiti asa ceva nu? ramane intiparit undeva in minte... trebuie doar sa-ti scotocesti bine prin cotloane pana cand gasesti... gasesti ce? momentul potrivit... cuvintele potrivite... dar stai! cuvintele sunt deja: "te iubesc"... mia ramane de cautat modul in care le rostesti si gata... eu oare unde le-am ascuns... azi ar trebui sale cautam impreuna... mi-e frica sa fac o calatorie pana in inimamea de una singura... nu stiu ce as putea gasi acolo...daca mai este ceva de gasit... daca nu s-au risipit toate spulberate de vantul nemilos al toamnei si ceata care nu ma lasa sa vad prea departe...
...e inca dimineata... tot apartamentul miroase a cafea...incep sa ma trezesc si realitatea pune stapanire pe mine... mi-e frica si azi sunt singura... ma simt mai singura ca niciodata si astept... astept sa se intample ceva? ce? nici eu nu stiu... cand voia afla am sa te anunt si pe tine... pana atunci dragul meu... aaa, da! astept scrisoarea ta...
sa ai o zi insorita...te sarut mult...cat de curad iti voi scrie din nou.
Cu dragoste,
iubita
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu