random prin copilarie

aseara cu fetele.... petrecere in pijamale... popcorn, pepsi, ne-am uitat la desene animate (Lady and the tramp, just love it :X) Dovlecel i-a chinuit pisica Angelei, am ras mult, ne-am adus aminte de vremuri vechi, am ascultat muzica romneasca de cand eram mici si iarasi ne-am prapadit de ras...
... aveam nevoie de o seara ca asta ca de o gura de aer proaspat... doar noi fetele, sa ne prostim, sa radem pana nu mai putem...
si acum, tam, tam tananam..... urmeaza putin din playlistul de aseara =))

-DA MUZICA MAI TARE!!!!!!!!!



-piesa de rezistenta:



-ceva mai de pe vremea cand abia mergeam in clasa 1:


Vezi mai multe video din Muzica

-asta-i pentru... hmmm.... nush daca citesti blogul asta dar e pentru tine ;))



vai si era sa uit =))


toate ca toate dar tipu chiar e frumusel :)) (nici tu Dane nu faci exceptie, mosul nostru de Bucuresti :>)

asta ca sa nu ma amuz doar eu =))
enjoy it and have a nice sunday!

:)

special thanks to Savy :)
stie cum sa-mi faca cele mai groaznice dimineti in bucati de zi pline de soare.

just morning

morning!
don't forget to smile today! :)

ce-am invatat

zambeste
viseaza
indrazneste
iubeste
fa un pas in fata
lupta pentru idealurile tale
spune tot ce-ti trece prin cap
incearca sa fii bun, cu tine sau cu ceilalti
urmeaza-ti impulsurile
indeplineste-ti fiecare vis
nu da inapoi
cere-ti iertare atunci cand gresesti
fii tu insuti
nu pleca capul in fata tuturor
ai incredere in oameni
nu uita sa crezi in tine, in puterea ta de a merge inainte, de a face lucrurile bine...
fii optimist, la un moment dat tot o scoti la capat
stabileste-ti cateva teluri si incearca sa le atingi
crede si ti se va da
ai grija ce ceri ca s-ar putea sa primesti si nu se stie daca e ceea ce ti-ai dorit!
spera
fii incapatanata... cu aceasta calitate mi-am indeplinit o parte din teluri :D
...


astea sunt o parte din lucrurile care am invatat sa le fac pana acum... e posibil ca lista sa continue, pe masura ce voi fi constienta ca am mai invatat ceva bun... lucruri rele mi se intampla sa invat din cand in cand dar incerc sa nu devina parte din mine... lista este deschisa si pentru voi...

bad dreams

doar asculta
prin vene imi curg notele dulci... fiecare sunet calatoreste si se izbeste cu putere de cate un perete, o perdea sau un timpan... unele isi continua calatoria in cautarea unui suflet... altele l-au gasit deja... nu vor decat sa te faca sa visezi...

nu as sti sa-ti spun de ce dar prima data cand am ascultat bucata de mai jos mi-au dat lacrimile... as putea spune ca de emotie dar nu as vrea sa exagerez... sa spunem doar ca sunt motive necunoscute...


azi m-am trezit plangand, pentru a nu stiu cata oara in ultimul timp... am o stare tare ciudata zambesc dar imi ajunge un cuvant spus aiurea ca starea mea sa se schimb complet... si sesiunea asta care nu se mai termina... vreau sa plec... unde vad cu ochii numai sa plec...
...toata ziua nu fac decat sa visez la o cabanuta undeva la munte... sa ninga, in soba lemnele sa trsneasca... sa stau cu o cana de cafea in mana si sa privesc spre valea inghetata... stiu ca visez frumos dar abia astept sa pot pleca undeva, departe de tot si de toate... pana atunci m-am apucat de tesut vise si mi-am descoperit noi placeri... pe zi ce trece ma linisteste tot mai mult muzica clasica... macar atat daca alt remediu nu este...

anyway... enjoy it!

enjoy the silence

smile

zambea intunericului de afara... in ochi i se citea fericirea si parca cineva i-ar fi scris mare pe fata ca e indragostita... din cand in cand isi musca buzele ca sa nu izbucneasca in ras...
inca de cand urcasem in autobuz mi-a atras atentia... privindu-o mi-am amintit de mine... cred ca asa arat si eu atunci cand visez... oare oamenii cand ma vad zambind pe strada se intreaba daca sunt nebuna? de parca mi-ar pasa... de parca mi-a pasat vreodata... si ea crede la fel... pentru ca altfel sunt sigura ca ar izbucni in ras... sunt sigura ca si-ar striga in cele patru vanturi fericirea... zambetul o face sa para frumoasa... pana la urma pentru asta sunt zambetele infrumuseaza fetele care le poarta... tu stii sa zambesti? eu mai uit uneori dar am alaturi oameni care imi aduc mereu aminte cum se face... care tot tmpul ma trag de maneca si-mi spun ca zambetul face parte din mine...si pana la urma ei au dreptate...
ma face si pe mine sa zambesc... e de-a dreptul molipsitoare... doar ca mi-e frig si sunt leoarca... imi place prea mult ploaia asa ca azi am zis sa ma plimb pentru prima data anul asta prin ploaie... dar am uitat un amanunt foarte important: nu e vara si ploaia e ingrozitor de rece... dar nimic nu conteaza... stropii reci ma tin ancorata in realitate...

dream...

in semiintuneric sunetele se lovesc de pereti apoi mi se ingramadesc toate, toate in suflet rascolindu-l... mainile ei gonind pe clapele pianului... viorile care in rastimpuri ii raspund... dintr-un flaut sunetele curg lin...
uitasem cate placere imi face sa merg din cand in cand la opera... au fist perioade in care am uitat multe lucruri ce-mi faceau placere... am inceput sa le redescopar... unul cate unul...
inchide ochii si asculta... muzica te va face sa visezi...

sunny

e alb... nu a mai vazut soarele de saptamani... a uitat sa mai ajunga si pana aici, sau nu a avut destula putere dar astazi se revanseaza pentru toate zilele in acre a lipsit... zapada face lumina si mai puternica... fiecare raza de soare se desface in alte zeci de raze mai mici... lumina a inundat orasul care pana ieri era in intuneric...
ma dor ochii... parca e prea mult ceea ce ma inconjoara asa ca-i fac loc sa-mi intre in suflet, sa ma umplu de lumina, de soare si de aerul care inca mai e rece... asta ma linisteste... am inceput sesiunea si ma cuprinde panica... am nevoie sa respir viata ca sa pot sta in picioare... sa incep o noua zi si sa merg inainte...

azi am zambit... de fapt mi-am zambit mie, imi eram datoare... usor sau greu am invatat sa merg inainte chiar si atunci cand credeam ca nu mai pot... a fost ami greu un timp... incep sa-i revin, incep sa stau pe picioarele mele... ma clatin dar numai putin... in curand voi sta din nou dreapta in fata vietii ii voi zambi si ei si-i voi arata ca am mai invatat o lectie si sunt pregatita mai invat inca una sau cate mai are ea pentru mine...

a rasarit soarele si orasul asta plin de lumina ma umple si pe mine de speranta... speranta unei zile de maine in care tot ce voi sti va fi sa zambesc...

cum sa nu-l iubesti?

in sfarsit am indraznit sa ma aventurez pana in parc... a fost atat de frig ca nu am scos nasul afara...


parca ar fi tara zapezilor... te intampina niste porti negre... imense... dar totul in spatele lor te imbie sa pasesti inauntru... brazi imensi plini de promoroaca... pomi ale caror crengi atarna greu de zapada... covorul alb pe care se pare ca nimeni nu a calcat... soarele bolnavicios din cand in cand razbate dintre nori... umbre bolnave se intind de-a lungul parcului dar totul straluceste...
un pas inainte si dincolo de porti magia te cuprinde... de undeva din mijlocul parcului se propaga pana aici notele firave ale unui pian... la cat de frig e afara ai impresia ca sunetele se transforma in materie si cad cu un clinchet pe aleile inghetate...ninge... dar numai in parc... nimic nu mi se mai pare ciudat insa...
cum te apropii de mijlocul parcului incepi sa deslusesti o voce care iti spune poezii si te indeamna la visare... de jur imprejur nu vad pe nimeni... e atata liniste in albul acela, in sunetele pianului si in vacea care rosteste poezii incat nu-mi trebuie nimic mai mult care sa ma faca sa zambesc... pentru momente ca astea merita sa mai traiesti inca o zi, si inca una...

cum sa nu-l iubesti? cum sa nu-ti placa? unde altundeva decat in Iasi ar putea exista locuri ca astea?