Melodia asta poate spune mai bine decta mine cum ma simt astazi.
Cand nu mai sunt cuvinte ca sa spui ce simti
Cand esti prea fericit, prea furios ori prea cazut
Cand nu mai intelegi exact unde te-ndrepti
Esti sigur ca respiri dar nu si ca traiesti
Danseaza ca sa-ti amintesti ca ai o viata
Dansez ca sa imi amintesc
Ca sunt in viata si traiesc
Dansez pentru ca trupul meu
E mai destept decat sunt eu
Am invatat minunea asta de la un batran
Dansa pe strazi si lumea il credea nebun
Spunea ca dansu-i lupta lui cu viata grea
Pierduse aproape totul insa el dansa
Danseaza ca sa-ti amintesti ca ai o viata
Dansez ca sa imi amintesc
Ca sunt in viata si traiesc
Dansez pentru ca trupul meu
E mai destept decat sunt eu
Inchide ochii si danseaza
Asculta-ti trupul cum vibreaza
Urmeaza-ti pasii catre nicaieri
Elibereaza-te de tine
Abandoneaza cusca lumii
Danseaza tot ce n-ai putut sa strigi
Dansez ca sa imi amintesc
Ca sunt in viata si traiesc
Dansez pentru ca trupul meu
E mai destept decat sunt eu
Zidul imens de gheata
Dintre tine si viata
Cand vrei sa treci prin el
Lasa-ti picioarele sa danseze
Sa viseze, sa danseze
Sa dansam, sa visam, sa dansam..
Cand nu mai sunt cuvinte ca sa spui ce simtï...
...progresam si uitam sa fim fericiti...asa k din cand in cand trebuie sa mai reducem putin viteza sa ne mai uitam in jur si sa incercam sa ne bucuram de viata... de un rasarit de soare, de zambetul unui copil...zambeste si astfel vei fi un pic mai fericit decat erai inainte...
...fericirea e ca lacrima ingerilor...trebuie sa ai grija sa nu o risipesti...si sa o aduni picatura cu picatura pentru a forma un intreg...
...fericirea e ca lacrima ingerilor...trebuie sa ai grija sa nu o risipesti...si sa o aduni picatura cu picatura pentru a forma un intreg...
marți, iulie 17, 2012
luni, iulie 16, 2012
soarele meu e albastru

vantul incepuse sa bata mai tare si odata cu mirosul de apa a adus cu el si parfumul lui... mi-am ridicat privirea dintre paginile cartii in care eram absorbita si m-a izbit imaginea lui. Statea pe malul lacului ca un copil curios, studiind unditele si asteptand sa prinda peste. am ramas admirandu-l, uitand de paginile cartii pana s-a intors, m-a privitsi am simtit ca ma scufund in albastrul ochilor lui...
...inima a inceput sa-mi bata mai tare, mi-am lasat cartea deoparte si l-am imbratisat... e atata de cald si bine in bratele lui de parca nici un rau si nici un vis urat nu ma poate atinge... si mi-am dat seama ca de cele mai multe ori nu-mi dau seama cat de mult il iubesc si cat de imposibil mi-ar fi sa traiesc fara el... ar fi ca si cum ar trebui sa-mi rup inima din piept si sa incerc sa traiesc fara ea... m-a cutremurat pana in adancul sufletului gandul ca la un moment dat ceva s-ar putea intampla cu el si nu as mai putea sa-i fie alaturi... deodata am simtit cum aerul imi paraseste plamanii si ma cuprinde panica, dar bratele lui s-au strans mai tare in jurul meu si sunetul inimii lui m-a facut sa ma calmez...
i did took his love for granted... astazi mi-am dat seama cat de mult gresesc actionand asa... el e tot ce am putut visa vreodata si lumea mea a stat in loc la gandul ca as fi putut sa nu il am in viata mea...
in sinea mea am luat decizia ca de acum inainte sa nu ratez nici un moment in care sa-i amintesc cat de mult il iubesc si cat inseamna el in viata mea. sa-i amintesc ca el e soarele din viata mea iar eu nu sunt decat o planeta care graviteaza in jurul lui...
duminică, iulie 01, 2012
fields of gold
azi am dat din inatmplare peste asta si tare mi-am adus aminte de tine... miss u dovlecel :D mi-a adus aminte de dealuri si seri in cimitir, margarete, multe vise si o vara in care am ras cat nu rad altii intr-o viata.
marți, mai 15, 2012
departe
In cartile pe care tocmai le-am terminat de citit, serialul pe care il urmaresc de ani de zile si mai in toate filmele in care apar doua prietene, una are parul inchis la culoare si cealalta are parul deschis la culoare, una e mai puternica decat cealalta (chiar daca fac cu schimbul asta) si de fiecare data reusesc sa se inteleaga una pe cealalta mai mult decat ii inteleg altii... Nu mi-am putu scoate din minte zilele astea ca noi am avut asa ceva. Intr-un moment suspendat in eternitate noi am avut acea prietenie la care toate adolescentele viseaza, pe care ele o vad doar in filme si se gandesc cum ar fi daca asa ceva ar fi adevarat.
Noi am avut cel mai frumos dar care ar putea fi daruit vreodata : o prietenie sincera.
cred ca a fost nevoie de aproape 4000 de km departare si de 5 luni de zile in care nu te-am vazut sa-mi dau seama
marți, mai 08, 2012
i feel blue
intr-o zi o sa-mi creasca aripi, o sa zbor pana la nori si o sa-mi izbesc tampla de stele... pana atunci ploaia imi ingreuneaza gandurile si-mi incetoseaza privirea...
rain...rain...and books
Am iubit ploaia din totdeauna...
Ma plimbam cu Radu de mana, ploua torential si mirosea a mare cand mi-am adus aminte de ce am iubit mereu ploaia. Era singurul moment in timpul verii cand ne adunam cu totii in casa: mama, tata, cei mici si cu mine. Ne placea sa stam cu totii pe acelasi pat (sau pe langa el) sa-i ascultam pe parinti povestindu-ne cate ceva, uitandu-ne la televizor sau stand asa, intr-o liniste deplina, ascultand ploaia rapain in geamuri. Ce vremuri! O stare de bine ne cuprindea pe toti ca si cum patul acela era un cuib plin cu fericire. Chiar si dupa ce am mai crescut am ramas cu aceleasi obiceiuri, ploaia ne aduna mereu pe toti in acelasi loc, iar zilele in care reuseam sa fim impreuna erau mereu cele mai fericite.
iubesc ploaia...
A trecut mai bine de o luna de cand nu am mai avut parte de o zi insorita... ploua...ploua...ploua!!! Inteleg ca ma aflu in Anglia, taramul ploilor care nu se mai termina, dar parca si pentru o iubitoare de ploaie ca mine a ajuns sa fie prea mult!!! Ca sa nu intru in depresie citesc, in fiecare zi, in fiecare moment disponibil al zilei! Multumesc lui Dmnezeu ca exista cartile! altfel cred ca as fi invatat cu sa ma catar pe pereti.
Aveam altfel de asteptari cand am ajuns aici dar intre timp am inceput sa ma impiedic de pietre tot mai mari in drumul meu spre liniste. Acum nu -mi mai fac planuri, nu mai visez pana la 'unde voi fi peste 5 ani', tot ce-mi doresc este sa ajung intreaga la minte de pe o zi pe alta.
Poua torential si miroase a mare... iubesc ploaia dar de data asta mi-a cam ajuns!
Ma plimbam cu Radu de mana, ploua torential si mirosea a mare cand mi-am adus aminte de ce am iubit mereu ploaia. Era singurul moment in timpul verii cand ne adunam cu totii in casa: mama, tata, cei mici si cu mine. Ne placea sa stam cu totii pe acelasi pat (sau pe langa el) sa-i ascultam pe parinti povestindu-ne cate ceva, uitandu-ne la televizor sau stand asa, intr-o liniste deplina, ascultand ploaia rapain in geamuri. Ce vremuri! O stare de bine ne cuprindea pe toti ca si cum patul acela era un cuib plin cu fericire. Chiar si dupa ce am mai crescut am ramas cu aceleasi obiceiuri, ploaia ne aduna mereu pe toti in acelasi loc, iar zilele in care reuseam sa fim impreuna erau mereu cele mai fericite.
iubesc ploaia...
A trecut mai bine de o luna de cand nu am mai avut parte de o zi insorita... ploua...ploua...ploua!!! Inteleg ca ma aflu in Anglia, taramul ploilor care nu se mai termina, dar parca si pentru o iubitoare de ploaie ca mine a ajuns sa fie prea mult!!! Ca sa nu intru in depresie citesc, in fiecare zi, in fiecare moment disponibil al zilei! Multumesc lui Dmnezeu ca exista cartile! altfel cred ca as fi invatat cu sa ma catar pe pereti.
Aveam altfel de asteptari cand am ajuns aici dar intre timp am inceput sa ma impiedic de pietre tot mai mari in drumul meu spre liniste. Acum nu -mi mai fac planuri, nu mai visez pana la 'unde voi fi peste 5 ani', tot ce-mi doresc este sa ajung intreaga la minte de pe o zi pe alta.
Poua torential si miroase a mare... iubesc ploaia dar de data asta mi-a cam ajuns!
luni, aprilie 16, 2012
...
Azi am picat din nou in partea cealalta a baricadelor. E Pastele... primul paste pe care nu-l fac acasa si toate sunt seci... Cu toate ca incerc sa dau o alta nuant lucrurilor azi toate-mi par seci, fara rost si fara culoare.
Cand eram acasa daca nu mergeam timp de o luna la biserica, macar sa ma inchin, deja incepea sa devina o problema pentru mine... Aici au trecut trei luni. Ieri am intrat intr-o biserica catolica si aproape ca m-a apucat plansul can am simtit miros de lumanari si m-a cuprins o nevoie de nedescris de a ingenunchea in fata icoanei Maicii Domnului, sa ma rog ei ca mai apoi sa-mi gasesc linistea. Ca niciodata mi s-a facut dor de acasa, dar nu de mama, tata sau de altcineva de acolo ci doar de bisericuta aia mica de lemn, veche de cand lumea si uitata intre dealuri, unde timpul mereu sta in loc si vesnicia isi are casa, de copacii care acum dau in floare si de cimitirul in care stramosii se trezesc la viata.
In Sambata Mare mi-am dorit din tot sufletul sa fiu acasa, ca niciodata pana acum.
Cand eram acasa daca nu mergeam timp de o luna la biserica, macar sa ma inchin, deja incepea sa devina o problema pentru mine... Aici au trecut trei luni. Ieri am intrat intr-o biserica catolica si aproape ca m-a apucat plansul can am simtit miros de lumanari si m-a cuprins o nevoie de nedescris de a ingenunchea in fata icoanei Maicii Domnului, sa ma rog ei ca mai apoi sa-mi gasesc linistea. Ca niciodata mi s-a facut dor de acasa, dar nu de mama, tata sau de altcineva de acolo ci doar de bisericuta aia mica de lemn, veche de cand lumea si uitata intre dealuri, unde timpul mereu sta in loc si vesnicia isi are casa, de copacii care acum dau in floare si de cimitirul in care stramosii se trezesc la viata.
In Sambata Mare mi-am dorit din tot sufletul sa fiu acasa, ca niciodata pana acum.
sâmbătă, aprilie 07, 2012
bridge of light
Filmul a fost destul de dragut iar aceasta e cea mai frumoasa melodie din cate am auzit in ultimul timp!
Just when you think
Hope is lost
And giving up
Is all you got,
Blue turns black,
Your confidence is cracked,
There seems no turning back from here
Sometimes there isn't an obvious explanation
Why the holiest hearts can feel the strongest palpitations
That's when you can build a bridge of light,
That's what turns the wrongs all right
That's when you can't give up the fight
That's when love turns nighttime into day,
That's when loneliness goes away,
That's why you gotta be strong tonight,
Only love can build us a bridge of light
When your feet are made of stone
You're convinced that you're all alone
Look at the stars instead of the dark
You'll find your heart shines like the sun
Let's not let our anger get us lost
And the need to be right comes at way too high a cost
[ From: http://www.elyrics.net/read/p/pink-lyrics/bridge-of-light-lyrics.html ]
That's when love can build a bridge of light
That's what turns the wrongs all right
That's when you know it's worth the fight
That's when love turns nighttime into day
That's when loneliness goes away,
That's why you gotta be strong tonight
'cause only love can build us a bridge of light
Deep breath, take it on the chin
But don't forget to let love back in
That's when love can build a bridge of light
That's what turns the wrongs all right
That's when you can't give up the fight
That's when love turns nighttime into day,
That's when loneliness goes away
That's why you gotta be strong tonight
'cause only love can build us a bridge of light
Only love can build us a bridge of light...
Of light...
Of light...
luni, aprilie 02, 2012
nelaloculmeu
e miezul noptii, Radu doarme dulce langa mine, facandu-mi pofta sa ma duc sa-l iau in brate si cu toate astea nu ma pot dezlipi de cateva articole peste care am dat intamplator in seara asta... lucruri vechi de cand lumea despre razboie, deportari, detinuti si oameni care au luptat pentru idealurile lor... povesti... ce prostii vorbesc! astea nu sunt povesti! povestile sunt cu feti-frumosi si zane! Astea SUNT FAPTE ADEVARATE! Oameni care au suferit mult si au trecut prin multe si cu toate astea nu au renuntat la idealurile lor... Oameni puternici sufleteste!
Astfel de oameni merita sa te opresti pentru 5 minute din tot ceea ce faci si sa le acorzi toata atentia ta! In semn de respect!
Bucatile acestea de viata surprinse in diferite ducumentare, carti, povestiri spuse de bunicul (pe vremea cand eram prea mica si-mi aduc aminte prea putine de atunci) toate ma cutremura pana in adancul sufletului... ca si cum o durere mare se deschide in mine... N-am fost niciodata o patrioata dar oameni ca acestia ma fac mereu mandra ca sunt romanca... si sunt multi ca ei a caror poveste nu a fost spusa mai departe...
Mi-e ciudat sa vorbesc despre asta aici pe blog... la fel de ciudat mi-a fost si sa nu... dar zbuciumul din-launtrul meu nu m-a lasat... in astfel de clipe ma intorc mai mult spre Dumnezeu, lucru care nu mi-l amintesc mereu sa-l fac, si atunci ma simt cumva recunoscatoare...
daca cititi ce scrie aici ascultati cu atentie mel de mai jos...
Astfel de oameni merita sa te opresti pentru 5 minute din tot ceea ce faci si sa le acorzi toata atentia ta! In semn de respect!
Bucatile acestea de viata surprinse in diferite ducumentare, carti, povestiri spuse de bunicul (pe vremea cand eram prea mica si-mi aduc aminte prea putine de atunci) toate ma cutremura pana in adancul sufletului... ca si cum o durere mare se deschide in mine... N-am fost niciodata o patrioata dar oameni ca acestia ma fac mereu mandra ca sunt romanca... si sunt multi ca ei a caror poveste nu a fost spusa mai departe...
Mi-e ciudat sa vorbesc despre asta aici pe blog... la fel de ciudat mi-a fost si sa nu... dar zbuciumul din-launtrul meu nu m-a lasat... in astfel de clipe ma intorc mai mult spre Dumnezeu, lucru care nu mi-l amintesc mereu sa-l fac, si atunci ma simt cumva recunoscatoare...
daca cititi ce scrie aici ascultati cu atentie mel de mai jos...
duminică, aprilie 01, 2012
it's always darkest before the dawn
I am done with my graceless heart
So tonight I'm gonna cut it out and then restart
Cause I like to keep my issues strong
It's always darkest before the dawn
Sunt mult mai bine acum... nu pot lasa problemele sa ma inunde cum faceam mai demult... trebuie sa-mi aduc mereu aminte ca nu mai sunt o adolescenta care putea sa cada in depresie mereu... acum am lucruri mai importante la care sa ma gandesc... viitorul a care visam candva demult e acum aproape si ca sa nu ratez sa ajung pana acolo trebuie sa am mintea limpede si sa nu ma las prada tuturor valurior...
Cand voi creste mare... nu mai este asa departe cum era mai demult... e mai aproape ca niciodata si eu sunt pregatita pentru asta.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)