cateva pagini pierdute din jurmalul Medeei
"Plecasem de casa de la 7 dimineata... inaintea fiecarui craciun aveam mai multe treburi de rezolvat ca niciodata! Facultate dimineata, intalniri cu sponsori si voluntari toata dupa-amiaza pentru a pune la punct ultimele detalii pentru cei pe care urmam sa-i ajutam si toate se ingramadisera intr-o singura zi de nu am mai avut timp nici macar sa mananc. Seara a venit cu o gura de aer proaspat si totii prietenii mei dragi care ma scoteau la un vin fiert, ca in oricare alta seara dupa ce ne dadusem toata staruinta sa inaintam in proiectul nostru.
Cand am iesit din Taverna primii fulgi din acea iarna au inceput sa se cearna... eram prea incantati de acest fapt pentru a ne desparti si a merge la casele noastre asa ca ne-am hotarat sa mergem sa vedem orasul sub prima ninsoare de la Cetatuia, locul nostru de suflet. Am luat un autobuz care ne-a dus cat mai aporape de poalele dealului iar urcusul l-am facut pe jos. O idee nu prea stralucita pentru ca in padure zapada se asezase deja si nu toti aveam 'cauciuce' de iarna :)). Baietii se gandira ca s-ar putea sa inghetam de frig asa ca au cumparat de jos o sticla de vodka. Mie mi-a fost indeajuns o gura ca sa nu-mi mai simt nici capul, nici picioarele...oboseala ma ajunsese din urma.
Orasul se vedea superb de sus, parand mai luminos in zapada care incepea sa se aseze... in bratele lui era cald. zapada se aseza in fulgi mari in parul nostru, pe haine si peste tot. M-a strans mai tare in brate apoi a inceput sa danseze cu mine in lumina difuza ce venea dinspre oras pe o melodie pe care doar noi o auzeam... Primul nostru dans printre fulgii de zapada... primul nostru dans din totdeauna... lumea mea se invartea in jurul lui inca de pe atunci...
Mi-a placut mereu Craciunul dar acel Craciun mi-a placut in mod special pentru ca am primit in dar dragostea vietii mele."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu