eu...

astazi ma simt singura si cumva straina de mine...
...nu-mi lipseste nimic s nici nu duc dorul de nimic... e ca si cum un vid se deschide in fata mea si nu stiu... incotro sa o iau... ce sa simt... ce sa gandesc...
e ca si cum as sta undeva in afara mea si ma privesc cum ma destram fara sa stiu de ce...
unde a inceput totul? nici eu nu am habar!
ce-i drept in ultimul timp am fost tare stresata dar chiar si asa...
as vrea sa ploua, sa stau in ploaie si sa plang linistita... sa pot sa-mi descarc sufletul... sa mi se lipezeasca mintea si sa pot sa fiu din nou ca mai demult...
...ma simt straina de mine insumi... ma uit in oglinda si parca abia ma zaresc undeva departe... mi-e ciudat... si mi-e ciuda...
sper cat de curand sa reusesc sa ma sustrag cumva din starea asta...

you've got the love

asta e melodia pe care o ascult momentan la radio.

Oficial Florence + The Machine e formatia mea preferata pentru anul 2012... au ceva ce ma face sa-i ascult non stop.... un strop de bine si inca ceva emana din cantecele lor... ceva ce inca nu pot defini...
but you,ve got the love i need to see me through...

acasa

pana acum ar fi trebuit sa-mi fie dor de casa... dar cum ar putea cand eu l-am luat pe "acasa" cu mine... Mi-e acasa unde e sotul meu... mi-e acasa in bratele lui Radu...
Cum sa-mi fie dor cand cu fiecare zi care trece ma simt tot mai in largul meu aici, de parca nici nu ar fi trebuit vreodata sa fiu altundeva... e oarecum ciudat cat de bine te poti acomoda intr-un loc atat de departe de ce era pana nu demult zona ta de siguranta...

imi lipsesc doar cateva lucruri... cativa oameni si dealurile, in rest...

cu fiecare seara in care ii adorm in brate ma simt mai acasa... in fiecare dimineata cand ma trezesc langa el simt ca nu ar trebui sa ma aflu in alta parte...

si intr-o zi cand vom creste mari ne vom construi o casa ca in povesti si o vom putea numi "acasa"

never let me go...

dimineata m-am uitat pe geam si am simtit ca ma sufoc... o ceata groasa apus stapanire pe tot... am deschis geamul sa-mi aerisesc camera si am simtit cum ma curinde... imi intra in plamani... ma sufoca... abia se zareste casa de peste strada... mie imi place ceata dar asta e oarecum prea mult, chiar si pentru mine...
si cu toate astea e superb aici... copacii sunt in floare, mugurii de frunze au inceput sa pocneasca... peste tot vezi doar narcise si lalele inflorite... si in aer pluteste un miros de padure proaspat plouata, iarba cruda si polen... din toti copacii se aud pasari cantand si daca pentru 2 secunde inchizi ochii si faci abstarctie de case e ca si cum ai fi intr-o poiana undeva departe de lume... e prea frumos aici... am visat atat de mult la un loc ca acesta...

si totusi e prea multa ceata pentru o persoana claustrofoba...

8 Martie

"Pentru ca eu sunt cea dintai si cea de pe urma
Eu sunt cea venerata si cea dispretuita
Eu sunt prostituata si sfanta
Eu sunt sotia si fecioara
Eu sunt mama si fiica
Eu sunt bratele mamei mele
Eu sunt cea sterpa si numerosi sunt copii mei
Eu sunt cea casatorita si fata batrana
Eu sunt cea care aduce pe lume si cea care nicicand n-a zamislit
Eu sunt alinarea durerilor nasterii
Eu sunt sotia si sotul
Eu am fost barbatul care m-a crescut
Eu sunt mama tatalui meu
Sunt sora sotului meu
Si el e copilul meu respins
Poarta-mi intatdeauna respesct
Pentru ca eu sunt cea scandaloasa si cea magnifica"
Imn catre Isis

P.S.: "La multi ani!"... pentru toate femeile din tine

amintiri...

asta e pentru vara trecuta... pentru noptile de la munteni petrecute cu Radu si cu George... pentru toate caldurile insuportabile... pentru plimbarile la iaz si crizele mele de isterie cand trebuia sa mergem prin iarba... cateii nostrii scumpi...

mi-e dor de zilele acelea...

i how have nothing

Am dat din intamplare peste mel asta... vocea tipei mi se pare de-a dreptul fantastica... trebuia sa o impart cu voi:)
O duminica frumoasa sa aveti!