...progresam si uitam sa fim fericiti...asa k din cand in cand trebuie sa mai reducem putin viteza sa ne mai uitam in jur si sa incercam sa ne bucuram de viata... de un rasarit de soare, de zambetul unui copil...zambeste si astfel vei fi un pic mai fericit decat erai inainte... ...fericirea e ca lacrima ingerilor...trebuie sa ai grija sa nu o risipesti...si sa o aduni picatura cu picatura pentru a forma un intreg...
...azi nu ma simt buna de nimic...azi simt ca tot ce fac e in zadar...k oricat as incerca nimic nu-mi iese cum trebuie...simt ca ma scufund intr-o mocirla si nu am nimic de care sa ma agat...am nevoie de o gura de aer...am nevoie de o plasa de siguranta sau macar de o coarda elastica...orice numai sa fie ceva care sa ma sustina...
...azi am nevoie sa ma tii strans in brate asa cum niciodata pana acum nu am avut...
...simt ca ma daram si nu pot face nimic sa ma adun la loc...azi pur si simplu nu mai pot!!!!...
...stiu ca vreau ceva dar nu stiu ce vreau...stiu ca am nevoie dar nu stiu ce-mi trebuie...azi sunt dezorientata...azi nu stiu incotro? Tu stii? daca da ia-ma de mana si ghideaza-ma...
...doua alunite...doua lacrimi...amintiri vechi si un adevar care ma urmareste chiar daca eu il neg...
In urma cu mult mult timp o prietena mi-a zis ca oricat as zambi voi avea mereu doua lacrimi pe fata...ca oricat as incerca,undeva intr-un coltisor de suflet sunt constieta ca fericirea mea nu e deplina...i-am ras in fata si i-am zis ca nu deloc asa,ca se inseala,ca eu sunt cea mai fericita,ca nimic nu-mi poate umbri copilaria (cum spuneam era in urma cu mult timp,pe vremea aia eram inca un copil in adevaratul sens al cuvantului)...dar nu la mult timp am inceput sa-i dau dreptate,cu toate ca nu am recunoscut-o niciodata in fata ei sau in fata altcuiva...
...oricat am incercat sa ascund...oricat am zambit...rar am fost cu adevarat fericita... si atunci fericirea aia a durat putin...
...au trecut ani...pe zi ce trece ii dau tot mai des dreptate prietenei mele... ...m-am declarat a fi o persoana optimista...nu demult mi s-a spus ca de fapt sunt un suflet chinuit care cauta mereu ceva si nu reuseste deloc sa gaseasca... asta m-a facut sa-mi pun tot felul de intrebari si intr-un sfarsit am ajuns sa-i dau dreptate,dar numai in sinea mea pentru ca niciodata nu as recunoaste ca asa este. NU! in nici un caz...n-ai sa vezi...nu! nu! NU!
DIANA pe care o vedeti voi e pe jumatate desprinsa din povestile cu feti frumosi si zane,care trieste intr-o casa de papusi si cineva ii indeplineste toate dorintele.ea nu are nici o suparare,nici un norisor nu poposeste in calea ei,zambeste si e cea mai fericita.
insa... Diana e doar un suflet care incearca din rasputeri sa-si gaseasca drumul in viata...care incearca sa-si dea seama ce inseamna de fapt "acasa"...un copil care a trebuit sa se maturizeze inainte de vreme si care acum tanjeste dupa copilarie si dupa povesti... o dezorientata care nu stie mereu daca e bun drumul pe care apuca dar merge totusi inainte sperand ca nu va fi nevoita sa dea inapoi...un zambet in spatele caruia mereu se vor ascunde doua lacrimi...
...pentru ce am scris aici nu am nevoie sa ma aprobi...dar nici sa ma critici... am scris pentru ca am simtit nevoia sa-mi descarc sufletul...nu asta imi statea acum pe suflet dar din dorinta de a nu scrie ce ma preocupa cu adevarat am preferat sa bat campii...poate era mai bine daca scriam o poveste(asa aveai si tu ceva interesant de citit) dar nu! azi am simtit nevoia sa scriu despre Diana...despre mine... n-ai sa intelegi pentru ca nu ai ce intelege din toat amalgamul asta de cuvinte,cum nu cred ca ai sa intelegi vreodata ceva din tot amalgamul de ganduri care mi invart prin minte...asa cum nu intelegi nimic atunci cand vorbesc fara sa ma mai opresc pana si eu pierd sirul gandurilor... oricum nu e nimic de inteles asa ca...
in seara asta am mers in localul meu preferat TAVERNA (din nou :D). din toate melodiile una mi-a ramas in minte si m-a facut sa-mi dau seama ca in Romania in trecut se facea muzica de foarte buna calitate care se merita si inca se merita sa fie ascultata.
...o camera friguroasa...stau invelita in multe paturi,ghemuita la pieptul tau,incercand sa ma incalzesc,doar nasul mi-e afara,si aerul rece care imi inunda plamanii ma tina treaza...pe masa din celalalt colt al camerei ard doua lumanari...luminile aduse cu o seara inainte de la biserica...
...in geam se aude ploaia rapaind...parca ar canta...ce bine era daca ar tuna... ...undeva in paturi langa mine esti TU...copil scump,purtat pe aripi de vis deja...prin intuneric incerc sa-ti ghicesc trasaturile fetei...din somn aduci cu tine aroma de dulceata...parca ai fi un bebe...cat imi esti de drag...o suvita a alunecat rebela pe frunte...intind mana sa o pun la loc dar mi-o retrag repede,mi-e frica sa nu-ti tulbur somnul...
atata liniste...doar ploaia care bate in geam...am senzatia ca aud cum ard cele doua lumanari...e doar imaginatia mea...cate ganduri mi se ingramadesc in minte acum... parca as vrea sa le impart cu tine...mi-e frica insa sa le rostesc... mi-e frica de unele ca sunt prea urate si nu as vrea nici in ruptul capului sa fie adevarate... pe de alta parte...mi-e frica sa mai visez...sa-mi mai fac planuri... traiesc doar pentru clipa asta...acum,aici te am langa mine...cine stie ce va aduce ziua de maine...cine stie pe ce drumuri ne vor duce pasii...dar clipa asta e atat de reala... TU respirand usor langa urechea mea...mana mea care poate sa-ti mangaie suvitele rebele...
...de-ar fi dupa mine noaptea asta nu s-ar sfarsi niciodata...luminile cele doua ar arde pe vecie...asa impreuna...la fel am fi si noi... doar ca mi-e frica sa visez pana acolo...
...furtuna de afara s-a mai potolit intre timp...si furtuna din sufletul meu parca incepe sa dea semne de calm...un singur gand insa ramane in picioare chiar daca celelalte se linistesc...acela ca te iubesc...te iubesc pe tine... ca tot ce stiu acum e ca esti tot ce mi-am dorit...langa tine ma simt intraga,la tine in brate simt ca este "acasa" (cat am cautat locul asta,si cat de departe e totusi de mine...)...
...intr-un sfarsit ma hotarasc sa inchid ochii si sa incerc sa adorm...pe masa lumanarile inca ard...afara ploaia bate in geam mult mai linistita... din intuneric aud o soapta, un "te iubesc"... vocea aia somnoraoasa face sa-mi stea inima in piept si simt ca ma ia cu ameteala chiar daca sunt intinsa in pat...doar doua cuvinte...dar pentru mine ele au efect magic... cat de scump esti...cat de mult insemni tu pentru mine...
...si... eu te iubesc...mai mult poate decat vei sti tu vreodata...
...lumanarile inca ard...ploaia s-a oprit demult...mie insa mi-e frica sa adorm ca nu cumva sa dipara visul pe care il traiesc aievea...am sa astept mai bine zorile...
Yesterday I woke up With your head on my arm My hand was numb Circulation gone But I dared not move the pretty sleeping one
The sun had painted Patterns on your face As you breathed Sunday air You rolled onto My open arm I became your pillow; you let smooth your hair
I will sing you morning lullabies You are beautiful and peaceful this way I know you have to close your eyes on everyone Let me help you, I'll sing you to sleep With morning lullabies
Let me lie in the curve Of your body tonight And I will hear you tumble into sleep I will watch you here, I'll watch you here with me
I will sing you morning lullabies You are beautiful and peaceful this way I know you have to close your eyes on everyone Let me help you, I'll sing you sleep With morning lullabies
I know you have to close Your eyes on everyone Let me help I'll sing you to sleep With morning lulla-bye, bye, baby Close your eyes and I will sing you Morning lullabies And I will sing you Morning lullabies
Lumina lina lini lumini Rasar din codri mari de crini Lumina lina cuib de ceara Scorburi cu miere milenara De dincolo de lumi venind Si niciodata poposind Un rasarit ce nu se mai termina Lina lumina din lumina lina Cine te asteapta te iubeste Iubindu-te nadajduieste Ca intr-o zi lumina lina Vei rasari la noi deplina Cine primeste sa te creada Trei oameni vor veni sa-l vada Lumina lina lini lumini Rasari din codri mari de crini I-atata noapte si uitare Si lumile au pierit in zare Au mai ramas din veghea lor Luminile luminilor Lumina lina lini lumini Instrainandu-i pe straini Lumina lina, nunta leac Tamaduind veac dupa veac Cel intristat si saracit Cel plans si cel nedreptatit Si pelerinul insetat In vatra ta au innoptat Lumina lina leac divin Incununandu-l pe strain Deasupra stinsului pamant Lumina lïna Logos sfant
Ca tot suntem in saptamana mare... ...macar o saptamana pe an deschideti-va sufletul spre lumina... iertati celor care v-au gresit...da,da...tocmai eu m-am gasit sa vorbesc despre asta... :-< incerc...si pana la urma am sa si reusesc (sa iert... sa fiu mai buna, sa...)...cand vi se da o plama intoarceti si celalat obraz,cel de langa voi ar trebui sa se simta rusinat si sa isi ceara iertare(sper ca nu doar in cazuri "ideale"se intampla asa ci si in viata reala)...
fa un exercitiu simplu: macar intr-una din zilele astea incearca sa nu te mai gandesti la nimic rau...ai sa vezi ca la sfarsitul zilei te vei simti mult mai bine...mult mai linistit(a)...
...nu vreau sa tin nici lectii de religie nici predici...era doar o sugestie...
nu sunt cea mai evlavoiasa persoana dar sunt sigura ca daca as avea un pic mai multa credinta as putea muta muntii din loc...
...sa aveti lumina in suflet si in gand nu doar saptamana asta ci in fiecare zi...
sunt putini DJ care imi plac dar pt melodiile de mai jos am avut,pe rand cate o obsesie :D
child, where do you go? how do you want to spend your life? stop, sit and relax all your life you've tried so hard it's time to move on ...let me in...
And I feel your warmth And it feels like home Let's stay home It's cold outside And I have so much To confide to you With or without words I'll confide everything Here is the house... So we stay at home And I'm by your side And you know What's going on inside Inside my heart Inside this house And I just want to Let it out for you
...a fost odata ca niciodata...asa incep toate povestile...de multe ori protagonistii sunt pusi la multe incercari dar toate povestile frumoase se termina cu : ...si au trait fericiti pana la adanci batraneti... :)