...progresam si uitam sa fim fericiti...asa k din cand in cand trebuie sa mai reducem putin viteza sa ne mai uitam in jur si sa incercam sa ne bucuram de viata... de un rasarit de soare, de zambetul unui copil...zambeste si astfel vei fi un pic mai fericit decat erai inainte...

...fericirea e ca lacrima ingerilor...trebuie sa ai grija sa nu o risipesti...si sa o aduni picatura cu picatura pentru a forma un intreg...

vineri, noiembrie 19, 2010

abia e vineri...

multa oboseala... plecam dimineata si ne intoarcem tarziu in noapte... abia avem timp de noi... dar toate astea vor trece cta de curand... am tot vrut sa scriu... am scris cate ceva in pauzele de la facultate si cand o sa am timp o sa si transcriu aici...

intre timp ma obsedeaza melodia asta... am ascultat-o intr-o seara si de atunci mi-a ramas pe creier...


sa aveti o zi frumoasa!

Un comentariu:

orion hadur spunea...

hei,sa ai si tu o zi macar acceptabila :). eu snt edi. nu pr obisn sa ies in explorare,am dat peste blogul tau de pe pagina unei amice. Nu e nik paranormal aici,doar mi,a placut..hm,atmosfera,sa zicem.. apus,zambete,mihail drumes. Optimism as km avea nevoie. :)