...progresam si uitam sa fim fericiti...asa k din cand in cand trebuie sa mai reducem putin viteza sa ne mai uitam in jur si sa incercam sa ne bucuram de viata... de un rasarit de soare, de zambetul unui copil...zambeste si astfel vei fi un pic mai fericit decat erai inainte...

...fericirea e ca lacrima ingerilor...trebuie sa ai grija sa nu o risipesti...si sa o aduni picatura cu picatura pentru a forma un intreg...

luni, mai 03, 2010

...

ma gandeam in dimineata asta... mi-e din ce in ce mai greu sa mai scriu... inainte blogul imi era un refugiu, locul in care ma ascundeam si incepeam sa-mi urlu toate durerile nelinistile si indoielile... acum nu mai am de ce sa fac asta... daca doare am cui sa-i spun, daca nu inteleg are cine sa ma lamureasca, daca sunt fericita are cine sa-mi impartaseasca fericirea si zambetele... nu mai simt nevoia sa ma exteriorizez prin cuvinte si nici sa ma destainui nimanui...

mi-e bine, dar e o stare pe care nu ma simt in stare sa o impart, nici macar cu jurnalul meu... povesti momentan nu pot sa scriu, traiesc intr-o poveste, nu pot sa-mi imaginez alta...

cred ca voi lua o mica pauza... nu stiu cat o sa tina dar sunt sigura ca ne vom mai auzi.

Niciun comentariu: