Lady M

...auzi soneria apoi batai insistente in usa... se uita buimaca la ceas. abia trecuse de ora 2... cine putea sa fie la ora asta? si pe asa o ploaie?
vru sa ignore tot zgomotul dar persoana din spatele usii deveni din ce in ce mai insistenta... se ridica din pat cu greu si se duse sa deschida... afara fulgera si umbra i se profila de-a lungul holului, pe geamuri siroia ploaia de parca s-ar fi rupt norii... tresari cand auzi din nou ciocanitul...
Descise fara sa se uite pe vizor, mereu facea asa fara sa fie constienta de ceea ce face, nu stii niciodata ce se poate ascunde in spatele unei usi inchese.
Ramase cu gura cascata... era uda pana la piele si picurii i se scurgeau din par si din haine formand o mica balta in jurul ei, statea cu mana ridicata pregatita sa ciocaneasca din nou... avea ochii plansi si tot machiajul i se intinse pe fata din cauza lacrimilor si a ploii.
-aaa... Imi cer scuze, nu trebuia sa vin, sau macar trebuia sa fi sunat inainte dar mi-a murit bateria.
- Intra, te rog! Nu sta acolo, cred ca ai inghetat toata.
O trase de mana in apartament, o ajuta sa-si dea jos haina si pantofii uzi, o inveli intr-o patura si o aseza in fotoliu.
- revin imediat si ii zambi in timp ce iesea pe usa.
Se indrepta spre baine, dadu drumul la apa fierbinte si puse in cada uleiuri aromate. aprinse cateva betisoare parfunate si deschise cd-playerul... sunete linistitoare se izbeau de peretii baii si aburi linistitori se ridicau din cada.
A luat-o in brate pana in baie, a dezbracat-o si a pus-o in cada... Ana nu scotea nici un cuvant, doar lacrimile ii curgeau in nestire... Cunoscanduo atat de bine Medeea stia ca nu are rost sa puna nici o intrebare, atunci cand va simti nevoia ii va spune tot ce are pe suflet... pana in acel moment insa trebuia sa aibe grija de ea, sa o linisteasca.
-Asta o sa te ajute sa te relaxezi putin, si medeea se ridica sa plece.
O prinse de mana:
-Te rog sa ramai... ma simt foarte singura... am nevoie de tine, de asta am si venit la ora asta pana aici... stai aici cu mine...
Niciodata nu fusesein stare sa o refuze, asa ca nu incepuse acum, mai ales in starea in care se afla. se aseza langa cada si incepuse sa se joace in parul Anei, stia ca asta o binedispune tot timpul.
Dupa ceva timp o inveli intr-un halat pufos si o duse in pat...
-Lipseste inca ceva! si imediat Medeea disparu in spatele usii. Se intoarse imediat tinand intr-o mana 2 doze de bere neagra iar in cealalta o cutie mare de inghetata si doua lingurite.
Ana izbucni in ras...
-Exact ca pe vremuri... vai ce dor mi-a fost de tine.
-ne mai trebuie doar un film bun si lista e completa nu?

S-a asezat, dupa cum ii era obiceiul in bratele Medeei... au inceput sa-si povesteasca... trecusera cateva luni decand nu s-au vazut dar nici una nu aducea vorba despre ce se intamplase in seara asta si motivul pentru care Ana era atat de suparata... spre revarsatul zorilor Ana a adormit doar M nu putea sa doarma... prea multe ganduri i se perindau prin minte...

Suna alarma... M tresari... nu intelegea de ce Ana e in bratele ei si-i lua ceva timp sa se dezmeticeasca... se ridica cu grija sa nu o trezesca si se pregati sa plece la servici.
Ii lasa un bilet: "Asteapta-ma, trebuie sa vorbim! te rog sa nu pleci nicaieri!"


Cand se intoarse gasi apartamentul gol, nici urma de Ana, doar un bilet in care ii spunea ca ii multumeste pentru seara trecuta si ca o va cauta dar nu stie exact cand.
Medeea privi in gol... mereu ii se intampla la fel... de fiecare data cand dadea de necazuri Ana fugea, fara sa ii pese de consecinte... se intreba oare in ce incurcaturi intrase de data asta. Mai rau era ca nu-i spunea nimic si nu stia cum sa o ajute.
(to be continued)

this is free love

m-am trezit ascultand melodia asta...

ma invelise cu bratele lui si pentru nimic in lume nu as fi vrut sa plec, dar alarma sunase deja pentru a treia oara... dormea atat de linistit, ii simteam respiratia calda pe umar...am incercat sa ma ridic cu grija sa nu-i tulbur somnul, avea mai bine de o saptamana decat nu reusise sa doarma...
...il priveam cum doarme... avea fata senina si nici un rid nu-i innegura fruntea...
l-am sarutat pe frunte si m-am ridicat sa plec... a inceput sa ma caute intre asternuturi si s-a trezit speriat... l-am luat in brate sa-l linistesc, ma tinea strans de parca m-ar fi pierdut... i-am spus ca-i tarziu, ca nu mai pot sta iar stransoare lui devenea din ce in ce mai puternica in timp ce ma ruga sa raman... am mai ramas... tyot timpul mi-e greu sa plec de langa el...

...

fiecare zi e altfel... de fiecare data mai mult... eu si el suntem noi...
zilele trecute ma gandeam de cat timp suntem noi impreuna, pentru ca nu o data am fost intrebata de asta... am si uitat ce inseamna timp cand sunt impreuna cu el... timpul nostru nu se mai masoara in zile, luni sau ani ci in sentimente, zambete, plimbari lungi, dimineti in care ne bem cafeaua pe fuga pentru ca intarziem la scoala sau dupa-amieze in care ignoram toate telefoanele doar ca sa ne facem timp pentru noi...